U 19 di nuvembre di ogni annu hè u Ghjornu MundialeToiletteGhjornu. L'Organizazione Internaziunale di i Toilette urganizeghja attività in questu ghjornu per fà sapè à l'umanità chì ci sò sempre 2,05 miliardi di persone in u mondu chì ùn anu micca una prutezzione sanitaria ragionevule. Ma per quelli di noi chì ponu gode di toilette muderne, avemu mai veramente capitu l'origine di i bagni ?
Ùn si sà quale hà inventatu a toilette in primu locu. I primi Scozzesi è Grechi dicianu ch'elli eranu l'inventori uriginali, ma ùn ci hè nisuna prova. Digià in u 3000 a.C. in u periodu Neoliticu, ci era un omu chjamatu Skara Brae in Scozia cuntinentale. Hà custruitu una casa cù petre è hà apertu un tunnel chì si stendeva finu à l'angulu di a casa. I storichi credenu chì questu disignu era u simbulu di i primi populi. L'iniziu di a risoluzione di u prublema di a toilette. Intornu à u 1700 a.C., in u Palazzu di Cnossu in Creta, a funzione è u disignu di a toilette sò diventati più chjari. I tubi di terra eranu cunnessi à u sistema di furnimentu d'acqua. L'acqua circulava per mezu di tubi d'argilla, chì pudianu sciacquà a toilette. U rolu di l'acqua.
In u 1880, u principe Eduardu d'Inghilterra (più tardi rè Eduardu VII) hà ingaghjatu Thomas Crapper, un idraulicu ben cunnisciutu di l'epica, per custruisce toilette in parechji palazzi reali. Ancu s'è si dice chì Crapper hà inventatu parechje invenzioni relative à e toilette, Crapper ùn hè micca l'inventore di a toilette muderna cum'è tutti pensanu. Hè statu solu u primu à fà cunnosce a so invenzione di toilette à u publicu in forma di una sala d'esposizione, affinchì se u publicu avia bisognu di riparazioni di toilette o di qualchì equipaggiamentu, pensessinu subitu à ellu.
L'epica quandu i bagni tecnologichi anu veramente pigliatu u sopravventu hè stata in u XXu seculu: valvole di scaricu, serbatoi d'acqua è rotuli di carta igienica (inventati in u 1890 è largamente usati finu à u 1902). Queste invenzioni è creazioni ponu sembrà chjuche, ma avà parenu esse diventate elementi essenziali. Sè pensate sempre chìtoilette mudernaùn sò micca cambiati assai, allora guardemu: In u 1994, u Parlamentu Britannicu hà appruvatu l'Energy Policy Act, chì richiede ordinariutoilette à sciacquoneper lavà solu 1,6 galloni d'acqua à volta, a mità di ciò chì era adupratu prima. A pulitica hè stata cuntrastata da a ghjente perchè parechji bagni eranu intasati, ma e cumpagnie sanitarie anu prestu inventatu sistemi di toilette megliu. Quessi sistemi sò quelli chì aduprate ogni ghjornu, cunnisciuti ancu cum'è mudernitoilettesistemi.
